O mancarica simpla si rapida, dar foarte gustoasa. Cartoful a fost mereu printre lgumele mele preferate. Piticului, in schimb, nici nu-i place, nici nu-i displace. Asa ca m-am rezumat in a-l pune in macare, fara a face din el un fel principal. Intr-o dupa-amiaza mi-am amintit de aceasta mancarica pe care mama o pregatea in copilaria mea. Mi-am incercat norocul si bine am facut. A fost foarte bine primita.
1 kg de cartofi (curatati, taiati cubulete)
o tija de 10 cm de praz (taiat rondele de 1 cm)
3 – 4 linguri de masline (fara samburi, eu am avut cu samburi si le-am taiat; daca maslinele sunt prea sarate, pot fi puse la desarat in apa rece cat timp fierb cartofii)
1 rosie mica (data pe razatoare; doar pulpa) sau 2 lingurite de pasta de tomate (am pus eu)
1 foaie de dafin
2 linguri de ulei (eu am ramas in ton si am pus tot de masline)
sare dupa gust/ preferinte/ sau deloc
verdeata dupa gust si preferinte
Am pus la fiert cartofii impreuna cu prazul si apa cat sa-i acoperete si inca 2 degete. Tot acum am pus si frunza de dafin. Am acoperit si am lasat la foc mare pana a inceput sa clocotesca. Am dat apoi la mediu spre minim si am lasat la fiert pana cand cartofii au fost aproape gata. Cand mai aveau cam 10 minute de fiert, am adaugat pasta de tomate (daca as fi avut rosie, tot acum as fi pus-o). Spre final am adaugat maslinele si uleiul. Le-am mai lasat pret de cateva clocote (1-2 minute) si am inchis. Am adaugat verdeata si am asteptat sa se raceasca inainte de a servi piticului pofticios.
Pofta mare, pitic!